Clubul Sportiv Municipal Brăila a fost înființat in 1969. Una dintre primele secșii existente la înfiin?area clubului a fost secția de kaiac-canoe care a beneficiat de amenajarea unei baze nautice, intr-un fost atelier auto, pe faleza Dun?rii, in apropiere de cap?tul Bulevardului Al. I. Cuza.

Începutul sporturilor nautice la Brăila nu a fost unul u?or (primul club de kaiac-canoe înființat in Brăila a fost "Dunărea" Brăila care a luat ființă în 1955 dar a funcșionat până în 1964, avându-l ca antrenor pe Manole Virgil) și, in pofida condițiilor improprii, prin oameni dedicași acestui sport, s-a reușit aducerea înaltei performante în kaiac-canoe.

A?a s-a întâmplat și la C.S.M. Brăila iar la înfiin?area secției de kaiac-canoe au fost angajași ca antrenor, Matei Virgil. ca instructor, Jecu Mihai iar ca marangoz (n.r. Marangoz - Dulgher specializat în prelucrarea lemn?riei navelor sau a unor ambarcașii) Blindu Marin.

La trei ani de la înfiin?area clubului (n.r în 1972) pentru secția de kaiac-canoe s-a primit o nouă amplasare, o bază nautică nouă, situată tot pe malul Dun?rii. Baza avea acum vestiare, birouri, hangar pentru b?rci și atelier de reparașii b?rci, cuprinse în două corpuri de cl?dire. De asemenea, baza a primit în dotare un ponton de ieșit Ia apă cu pasarelă, fabricat

de ?antierul Naval Brăila. Pentru ca sportul nautic atât de îndr?git la Brăila să aibă tot ce ii trebuie, au mai contribuit, pe lângă institușiile responsabile, și oameni cu suflet mare, cu dragoste pentru kaiac-canoe. Unul dintre aceștia a fost doctorul Victor Fine?cu. El r?mâne în memoria colectivă prin faptul că a susținut înfiin?area la Blasova a unei baze de cantonament alc?tuită din mai multe amenaj?ri si c?su?e de cazare, cu sprijinul unor întreprinderi locale. Cât timp a trșit, doctorul Fine?cu a ajutat energic kaiacul și canoia brăileană, atât la competișii cât și la îmbunătățirea condițiilor de pregătire pentru zeci de generașii de sportivi.

În același an (1972) a fost începută construcșia "bacului de iarn?" de la sala Carantina, la vremea respectivă fiind unul dintre primele bacuri de pregătire pentru kaiac-canoe construite in tara. in scurt timp. dotarea secției cu acest bac a ridicat performanșele clubului in partea superioară a clasamentului general pe ?ara, sportivii brăileni contabilizând rezultate deosebite la concursurile naționale de kaiac-canoe. Relevant este faptul că înainte de construirea bacului de iarnă (care este in stare funcșională și în ziua de azi), sportivii secției se antrenau la... "Baia Modern?" (baie public?) de pe bulevardul Alexandru loan Cuza, în zilele în care nu era program cu publicul iar antrenamentele de pregătire fizică se f?ceau la stadionul "Vasile Roait?", actualul Stadion Municipal.

Clubul îi avea ca angajași pe antrenorul Matei Virgil, cu jumătate de normă, iar ca instructor (după plecarea lui Jecu Mihai la clubul nou înființat, A.S. Portul Brăila, amplasat in zona docurilor portului Brăila, pe infrastructura clubului "Dunărea",desfiin?at m 1964) a fost numit fostul sportiv al clubului si fost component al clubului Steaua București timp de cinci ani (1964-1969), Blindu Marin. Acesta, la scurt timp după finalizarea Scolii de Antrenori din București (n.r. - in anul 1974) a fost angajat ca antrenor cu normă întreagă în cadrul clubului C.S.M. Brăila.

In anul 1974 la secșia de kaiac se angajaza ca marangoz Baciu Ionel (fost sportiv) iar după doi ani, urmând același traseu ca și Blindu Marin, este angajat ca antrenor odată cu finalizarea ?colii de Antrenori (1976),

Astfel, la sfârșitul anilor '70, la secția de kaiac-canoe a C.S.M. Brăila s-au format trei grupe: kaiac fete - antrenor Matei Virgil, kaiac băieți - antrenor Baciu Ionel și canoe - antrenor Blindu Marin.

Datorită dot?rilor secției, a încadr?rii antrenorilor și nu în ultimul rând, datorită activitțăi intense desfășurată de inimosul președinte de club Ceapă Ion, rezultatele au început să apară nu numai la competițiile naționale ci chiar și ia cele de nivel internațional.

Aceste rezultate au impulsionat sporturile nautice la Brșila și, concomitent cu C.S.M. Brăila au apărut mai multe cluburi cu secșii de kaiac-canoe (pe unul dintre acestea l-am amintit deja: A.S. Portul Brăila).

La A.S. Portul Brșila a venit mai întâi antrenorul Jecu Mihai iar în 1975 a fost angajat ca antrenor fostul sportiv al asociașiei, Igorov Andrei (n.r. care antrenase la Steaua București în perioada 1970-1972) întors acasă la Brăila, după ce s-a afirmat pe plan național și internațional (vârful său de performanță fiind înregistrat la Olimpiada de la Tokyo - 1964 unde a obținut medalia de argint C1 – 1000m). Va profesa timp de trei ani, până în 1978 (când este luat ca antrenor al Lotului Național de Juniori și Tineret) iar la asociașie vine Vlad Ilie, fost sportiv al Clubului Sportiv Municipal Brăila.

Avântul sporturilor nautice la Brăila este concretizat, in anii '80, de înfiin?area a încă două structuri sportive de profil. Astfel, în 1981 se înfiin?ează in orașul nostru o altă secție de kaiac-canoe numită "Marina Brăila", pe lângă Liceul de Marină, avându-l ca antrenor pe Popescu Adrian iar ca instructor pe Constantinov Gheorghe. Un an mai târziu, în 1986, ia ființă și A.S. Voința care la rându-i are secție de kaiac-canoe pregătită de antrenorul Mâ?ei Virgil și instructor Constantin Tudorel. Din p?cate numai C.S.M. Brăila va supravie?ui după anul 1989.

înfiin?area atâtor cluburi cu secșii de kaiac-canoe a determinat o concurentă benefică Intre cluburile brăilene care se întreceau la concursurile jude?ene, zonale sau pentru calificarea sportivilor pentru campionatele naționale și internaționale. Amintim în continuare câteva dintre numele sportivilor brăileni care au obținut medalii la nivel național și european: Constantin Ionel, Zbană Gheorghe, Timofte Tudor, Ivan Silvan, Luca Iulian, Rusen Adrian, Coman Anghel, Jercan Costel etc.

Federașia Română de Kaiac Canoe a observat performanșele frumoase realizate la Brăila, precum și "afluxul" de sportivi brăileni veniși la loturile naționale și, prin urmare, înfiin?ează la Brăila, încă din anul 1984, "Centrul Olimpic de Giganși". Ca antrenori la acest centru au fost numiși Popescu Adrian și Blîndu Marin.

Centrul Olimpic cuprindea 8 sportivi la canoe, 12 la kaiac bșieși și 6 la kaiac fete. La acest Centru Olimpic au fost selecșionași sportivii cu calitțăii fizice deosebite pentru înaltă performanță, în?lșime si anvergură deosebită a bra?elor. In acest fel s-a format un lot de aproximativ 26 de sportivi, majoritatea selecșionași din judeă care se antrenau in cantonamente de pregătire... opt luni pe an. Centrul Olimpic a funcșionat timp de 3 ani la Brăila cu rezultate deosebite.

La Brșila, anii '80 au fost marcași si de o frumoasă concurență intre C.S.M. Brăila și A.S. Portul Brăila, lucru benefic fiindcă loturile naționale de kaiac-canoe erau pline de sportivi braiieni proveniși de la cele două cluburi. Cel mai important record este obținut în 1983 de c?tre Constantin Ionel de la Portul Brăila care ajunge Campion Mondial la seniori în kaiacul de 4 al României (1000 m).

Rezultate internașionale obținute de sportivii brăileni de kaiac-canoe, în perioada 1979-1989:

1979

-          Marian Dinicu și Coman Anghel (CSM Brșila), loc l, Campionatele Balcanice de seniori, la Kaiac (2) 100 m.

1981

-  Constantin Ionel (A.S Portul Brșila), loc II, Campionatele Europene de juniori, la Kaiac (2) l000 m.

-Luca Iulian (A.S. Portul Brșila), toc II. Campionatele Europene de juniori, la Canoe (1) 500 m.

-Rusen Adrian (CSM Brșila), loc II. Campionatele Europene de juniori, la Canoe (2) 500 m.

-  Zbant Constantin   (A.S. Portul Brșila), loc II. Campionatele Europene de juniori, la Canoe (2) 1000 m.

-Zbană Constantin. Luca Iulian. Rusen Adrian, loc II Campionatele Europene de juniori, la Canoe (7)

-TimofteTudor (C.S.M. Brșila), loc II. CampionateBalcanicejuniori, la Canoe (1) 1000 m

-TimofteTudor (C.S.M. Brșila), loc III. Campionate Balcanice juniori, la Canoe (2) 1000 m

1983

-Constantin Ionel (A.S. Portul Brșila). Loc l, Campionate Mondiale seniori, la Kaiac (4) 1000 m

1984

-Constantin Ionel (A.S. Portul Brșila), Loc l, Campionate Balcanice seniori, la Kaiac (4) 50m si 100 m

1989

-Jercan Costel (A.S. Portul Brșila), Loc l, Campionate Balcanice seniori, la Kaiac (1) 500m

- Jercan Costel (A.S. Portul Brșila), Loc III, Campionate Balcanice seniori, la Kaiac (1) 1000m.

    Dup?   Revolușie   (n.r.1989)   s-au desfiin?at sau au fuzionat între ele mai multe secșii de kaiac-canoe pentru ca frumoasa tradișie a kaiacului brăilean să nu se stingă. O perioadă scurtă de timp SANAB Brăila a înființat o secție de kaiac-canoe cu avându-l ca antrenor pe Bercea Dumitru.

Odată cu desfiin?area Liceul de Marina, actualmente Liceul Teoretic Mihail Sebastian, secția de kaiac-canoe de la liceu se unește cu A.S. Voința Brăila și se înfiin?ează structura sportivă Nautic Club Brăila, cu antrenor Matei Virgil.

In ceea ce privește secția de kaiac-canoe de la Clubul Sportiv Municipal, aceasta a fuzionat la rându-i cu secția de la clubul SANAB Brăila la care era antrenor Bercea Dumitru. A?a se face că în anul 1995, la CSM Brăila, in cadrul secției de kaiac-canoe se aflau deja patru antrenori: Blându Marin,Bercea Dumitru, Baciu Ionel si Ion Florentina.

Activitatea secșiei a c?p?tat un dinamism mai puternic în această formulă iar după anul 1999 sportivii formași la Brăila au început să își facă simșită prezen?a la competișii de nivel internațional. Este suficient să amintim aici pe: Sîrbu Marian medaliat in 1999 cu bronz la Campionatele Mondiale de la Milano (Italia), K4 1000m; Mironcic Florin (ajuns la Dinamo) - înregistrează particip?ri la Olimpiada de la Atena (2004) si Beijing (2008), locul II (C4 1000m) la Campionatele Mondiale din Croașia (2005), o medalie de aur și una de bronz la Campionatele Europene din Cehia (2006); Vasile ștefan (ajuns la Steaua și apoi la Dinamo)- participant la Olimpiadele de la Atena (2004) și Londra (2012), medaliat cu argint și bronz la Campionatele Europene din Polonia (2005), campion și vicecampion mondial universitar la CMU Polonia, 2010 (K4 1000 și 500m), vicecampion european in Cehia (2006).

CSM Brșila și-a păstrat privilegiul de a fi reprezentat la competițiile internaționale de juniori si de tineret prin sportivi precum: Stoian Valentin locurile I și II la Campionatele Europene de Juniori (2006), Podgoreanu Paul campion european de juniori în Polonia (2004) și multimplu medaliat la campionatele europene de juniori și tineret din 2005 și 2006; Sterpu Rodicamultiplă medaliată la campionatele balcanice, europene si mondiale de juniori (2007 - Loc III la CM si CE (K4 500m); Loc l la Campionatul Balcanic K2 și K4, 500 și 1000m); lonescu Aurelian Loc III la CE juniori (2006); Rusen Alin Loc II la CM juniori, K4500m (2007).

In pofida acestor rezultate, secșia de profil de la CSM Brăila a început să se confrunte cu mai multe probleme de ordin material începând cu anul 2007 când baza nautică din aproprierea ?trandului (Faleza Dun?rii) a intrat intr-un proces accelerat de degradare. Autoritțăile locale nu au mai dorit să investească in această bază și au oferit ca alternativă o locașie nouă, la fosta bază a ?antierului Naval (SANAB). Acomodarea la noua bază a fost foarte grea iar pentru sportivi a predominat un sentiment de dezr?d?cinare dintr-un loc în care se realizase performanță zeci de ani la rând. Situașia dificilă se datora și faptului că noua bază nu mai era amplasată pe malul apei. Se parcurgea o distanță considerabilă cu b?rcile în spate și nu era nici loc amenajat pentru un ponton de ieșit la apă. Cu timpul, lucrurile au intrat in normal fiind ajutași de mai mulți oameni cu suflet mare din mediul privat sau de la companii de stat din Brăila, precum proprietarul vasului "Colibri", Badea Ionel, fost sportiv de performanță la secția de kaiac-canoe, care ne-a permis să ne desfțăur?m activitatea in locul concesionat de el pe malul Dun?rii de la Prim?rie. Totodată, an de an directorul de la BRAICAR, domnul Cornel Sândulescu ne-a sprijinit cu b?rcile de urmărire a sportivilor pe apă.Vremurile destul de tulburi din ultimii ani (perioada de criză economică, subfinan?area sportului în general, schimbarea directorilor la club etc.) au creat un curent potrivnic bunului mers al secției de kaiac-canoe. Cu toate acestea, sportivii și antrenorii au reușit să menșină secția printre primele ramuri din oraă ducând tradișia kaiacului mai departe... fiindcă, dacă aici, la Brăila, nu se vor mai practica sporturile nautice ceva se va pierde din însăși identitatea unui loc legat organic de Dunăre.

Florentina Ion, Kaiac - Canoe: o tradișie de peste jumătate de secol la Brăila (I), Sportul Brșilean, nr. 4-5, 2012-2013, pag. 4, 8; 5.